Acum ceva zile a fost ziua mea, am scris un articol despre lectiile invatate, sper ca l-ai citit.

Si fiind ziua mea mi-am dat voie sa o compar cu celelalte zile.

Am observat ceva foarte amuzant, interesant, poate dureros, depinde cum privesti, pe care vreau sa-l impartasesc aici, cu tine.

De unde sa incep? Bine, de aici.

Cand esti popular toti vor sa fie langa tine

Tin minte cand am inceput site-ul, n-am stiut vreodata ca o sa „bubuie” atat de tare.

Ca multe din articole o sa ajunga „virale” si ca o sa am ocazia sa ajung la atat de multi oameni.

A fost un moment in care ma bucuram de toata acea „popularitate” care nu stiam eu atunci, avea sa fie trecatoare, si bine ca a fost sa fie asa, pentru ca nu mi-am dorit niciodata popularitatea.

Si pe cand ma implicam 100% in blog, scriam, postam, faceam treaba, adunasem in jurul meu o gramada de oameni care-mi dadeau mesaje zilnic.

Oameni care-si doreau sa ma cunoasca, ma cheamau in oras.

Ba chiar intr-un an, s-au adunat vreo 20-30 de oameni si mi-au facut o surpriza de ziua mea, lipindu-mi postit-uri pe masina.

A fost mare tambalau si nebunie :))

Nu mai gasesc poza ca as fi pus-o aici.

Dar apoi… lucrurile au inceput sa se schimbe.

Cand nu mai esti popular, toti acei oameni uita de tine

Acum, haha, nu mi-a mai facut nimeni supriza.

Nu m-au mai sunat, nu mi-au mai scris.

Si treaba asta pentru mine e mai mult amuzanta decat dureroasa.

Pentru ca stiu ca pretul „popularitatii”, este ca atragi langa tine foarte multi oameni, si multi dintre acei oameni sunt fake friends.

Cand zic oameni fake, ma refer la oameni care sunt atrasi de tine doar atunci cand esti „important” pentru ei si viata lor.

Cand poti sa-ti ajuti cu ceva. Cand au ceva de luat de la tine.

Cum simt ca nu mai au nimic de luat de la tina, uita ca ai existat vreodata. Trist, dar adevarat.

Gandindu-ma la oamenii care au venit atunci sa ma surprinda in fata blocului, toti cei 20-30 de oameni, doar 2 din ei mi-au mai dat mesaj cu la multi ani, sau si-au amintit ca este ziua mea.

Si uite de asta nu mai vreau sa fiu „popular”

Pentru mine evenimentul acesta mi-a clarificat foarte multe dintre nedumeririle pe care le aveam.

M-a facut sa inteleg ca e mai bine sa nu mai fiu asa de public, sa mut totul pe privat.

Sa rup „legaturile” oamenii care erau langa mine doar pentru a primi ceva.

Sa-mi traiesc viata in liniste, alaturi de oameni de calitate.

Sa traiesc viata pentru mine, facand ce simt eu sa fac.

Viata asta e prea scurta sa ai langa tine oameni fake.

Pentru multi o sa fii doar o scara pe care trebuie sa calce pentru a se duce la acelasi nivel, pentru ceilalti, o sa ramai si insemni ceva.

Totusi, intre calitate si cantitatea, alege tot timpul calitatea.

Rezista in timp.

Si timpul trece, coafura rezista.

PS: A nu se intelege gresit, n-am nimic cu oamenii care nu mi-au zis la multi ani. Nu sunt eu centrul universului sa-si aduca ei aminte de mine. Pana la urma comportamentul oamenilor spune mai multe despre ei, nu despre mine. Asa ca all good, all good 🙂 Ne vedem de viata si mergem inainte.